Cariera de psihoterapeut în Germania

Profesia de psihoterapeut presupune un parcurs de formare lung și costisitor peste tot în lume. Realitatea profesiei în Germania este descrisă de Adrian Șoaită pe contul său personal de Facebook. Adrian Șoaită este doctorand în managementul cultural și are numeroase și fascinante articole despre realitățile culturale berlineze. Dar iată ce scrie despre drumul academic și de formare pe care îl are de parcurs cineva care își dorește să devină psihoterapeut în Germania, care sunt costurile materiale și imateriale. Și mai mult decât atât, care este realitatea psihoterapiei în una dintre țările europene cu istorie în acest domeniu.

„Cariera de psihoterapeut în Germania: o profesie cu opt ani de formare, datorii de zeci de mii de euro la debutul în carieră și un sistem de acces blocat printr-o reglementare din 1999

Germania are aproximativ 18 milioane de persoane cu tulburări psihice diagnosticate, bolile psihice reprezentând una dintre cele mai frecvente cauze de invaliditate prematură și generând un număr tot mai mare de zile de incapacitate de muncă, în special în rândul adulților tineri.

Și totuși, sistemul care ar trebui să răspundă acestei nevoi funcționează în baza unor parametri stabiliți în urmă cu un sfert de secol. Numărul de locuri de cabinet cu contract cu casa de sănătate (fără de care un psihoterapeut nu poate deconta servicii pentru pacienții asigurați public) este reglementat printr-un sistem de planificare a nevoilor datând din 1999, considerat de specialiști de mult depășit. Consecința directă: în Germania lipsesc aproximativ 7.000 de astfel de locuri, ceea ce generează o așteptare medie de șase săptămâni pentru un prim consult și alte 20 de săptămâni până la accesul efectiv la terapie.

Această criză de acces nu poate fi disociată de structura formării profesionale, care rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lungi din spațiul european. Un psihoterapeut cu drept de liberă practică în Germania parcurge, în varianta clasică, trei ani de licență în psihologie, doi ani de masterat, o perioadă de stagiu clinic de un an, urmată de trei până la cinci ani de formare specializată la un institut privat. Traseul cumulat durează între opt și zece ani, comparabil cu medicina, dar fără finanțarea publică aferentă.

Diferența față de medicină este de economie politică a profesiei. Un medic rezident primește salariu pe toată durata formării. Un psihoterapeut în formare (denumit în sistemul german PiA, Psychotherapeut in Ausbildung), plătește pentru propria sa pregătire.

Costurile totale variază considerabil în funcție de institut: la Universitatea Psihologică din Berlin, suma totală depășește 44.000 de euro, în timp ce la IPP Münster coboară la circa 19.000 de euro, iar la DGVT-Akademie taxa de bază este de 15.750 de euro, la care se adaugă costuri suplimentare de supervizare și examene.

Una dintre componentele cele mai costisitoare este terapia didactică personală, obligatorie înainte ca orice candidat să poată lucra cu pacienți: 140 de ore sunt prescrise la Berlin, la un tarif de 110 euro pe ședință, ceea ce înseamnă 15.400 de euro doar pentru această componentă.

În paralel cu aceste cheltuieli, venitul în perioada de formare a rămas ani de-a rândul inexistent sau simbolic. Abia din septembrie 2020, în urma reformei legislative, PiA-urile au dobândit dreptul la un salariu minim de 1.000 de euro lunar în faza clinică, finanțat de casele de asigurări. Înainte de reformă, 36% dintre PiA nu primeau niciun ban în această perioadă. Cei care au intrat în sistem înainte de 2020 continuă însă pe vechiul traseu, cu termen-limită în 2032.

Noul sistem, intrat în vigoare pentru promoțiile care au început studiile după septembrie 2020, prevede o etapă de perfecționare postuniversitară remunerată, analogă specializării medicale. Finanțarea acestor centre de formare nu este însă asigurată până în prezent, iar mii de candidați sunt în așteptare. Concret: forma există, dar infrastructura care s-o susțină financiar întârzie.
La capătul acestei formări, tabloul salarial rămâne unul modest comparativ cu alte specialități medicale.

Salariul median brut al unui psihoterapeut angajat în Germania se situează în jurul a 4.186 euro lunar pentru categoria de vârstă 25–54 de ani și urcă la circa 5.021 euro după 55 de ani. Psihoterapeuții cu cabinet propriu înregistrează în medie un venit net de circa 81.000 de euro anual, după cheltuieli de cabinet și înainte de impozite și contribuții la asigurările private, față de circa 216.000 de euro pentru un cabinet de medicină generală.

La aceasta se adaugă o reducere de 4,5% a tarifelor decontate de casele publice de asigurări, intrată în vigoare în 2023, care a relansat dezbaterea despre atractivitatea profesiei. Asociațiile profesionale au semnalat că psihoterapeuții sunt deja plătiți sub nivelul altor grupuri de specialiști medicali, chiar dacă eficacitatea terapiei este demonstrată științific.

Structura de acces la piața muncii adaugă un strat suplimentar de complexitate. Chiar și cu approbation obținut și cu formare completă, un psihoterapeut care vrea să lucreze cu pacienți asigurați public are nevoie de un Kassensitz (un loc de contract cu casa de asigurări). Numărul acestor locuri este limitat administrativ, iar achiziționarea unuia presupune cumpărarea lui de la un titular care se retrage: prețul unui loc fracționar (jumătate de normă) ajunge și la 100.000 de euro în Berlin, fixat prin negociere privată, fără reglementare de stat.”