Sănătatea mintală a tinerilor în dezbatere la Parlament

USR Tineret a organizat pe data de 1 aprilie 2026 o dezbatere pe tema sănătății mintale în rândul tinerilor. Dezbaterea s-a desfășurat la grupul parlamentar al partidului Uniunea Salvați România în prezența senatoarei Cynthia Păun și a senatorului Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR.

Au participat specialiști în domeniul sănătății mintale (psihiatri, psihologi, psihoterapeuți), tineri care au ales să profeseze în domeniul sănătății mintale, precum și tineri care au împărtășit din experiența proprie legată de parcursul birocratic al obținerii unei consilieri psihologice sau a unui proces psihoterapeutic, sau experiența avută în relație cu un specialist din domeniul sănătății mintale.

O temă importantă este accesul tinerilor la servicii de psihoterapie sau de consiliere psihologică. În cazul minorilor, acesta este condiționat de consimțământul părintelui sau al tutorelui. În lipsa acestuia, motivat în general de preconcepții pe care adulții le au legat de psihoterapie și consiliere psihologică, copiii și adolescenții sunt privați de ajutor de specialitate și caută soluții și răspunsuri pentru experiențele lor emoționale și spirituale intense în alte locuri. De cele mai multe ori sursele lor de informații și de interacțiune pe temele sensibile ale vieții emoționale sunt cele de pe rețelele sociale, de pe internet și mai nou AI-ul.

Dacă există totuși consimțământul adultului, drumul de la decizie până la prima ședință de consiliere sau de psihoterapie este lung și neprietenos. Prima vizită este la medicul de familie, care face o trimitere către medicul psihiatru, care face o altă trimitere către un psiholog sau un psihoterapeut care lucrează cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Tot acest parcurs care presupune programări la specialiștii care decontează serviciile este de durată. De cele mai multe ori când aud de vizita la psihiatru, tinerii și părinții lor renunță. Medicii psihiatrii prezenți la eveniment au exprimat dorința și speranța ca imaginea puțin îmbucurătoare pe care o are medicul psihiatru să se schimbe. „Nu mai facem psihiatrie de secol XIX!” a fost afirmația fermă a celor prezenți. Psihiatria modernă este practicată de specialiști aflați în permanentă formare, curioși și dornici să își continue dezvoltarea profesională și orizonturile.

În cadrul aceleiași dezbateri am aflat că situația nu este deloc îmbucurătoare când vine vorba de specialiști în domeniul psihiatriei pediatrice. Sunt județe în care nu există un astfel de specialist. În cazul psihologilor, peste 35000 de practicieni nu lucrează în sistem de decontare, 5% dintre aceștia având contract cu CNAS. Motivele pentru care psihologii și psihoterapeuții refuză să intre în sistemul de decontare sunt, printre altele, raportul de subordonare față de medicii psihiatri, birocrația și condițiile impuse de CNAS pentru cabinetele individuale, pretenții nerealiste în raport cu specificul profesiei, în condițiile în care o bună parte din serviciile de consiliere și de psihoterapie s-au mutat în mediul online.

O problemă o reprezintă capitolul prevenției care include educația de acasă precum și serviciile de specialitate care ar trebui să existe în școli și licee. S-a subliniat rolul părinților și educația acestora relativ la sănătatea mintală. Sunt centre și specialiști care oferă programe pentru părinții de adolescenți care vizează dezvoltarea abilităților de comunicare și de relaționare cu copiii lor adolescenți. Pe de altă parte, se află școala, sistemul de educație în general. În ciuda promisiunilor repetate de ani de zile, în acest moment există un psiholog școlar la 800 sau chiar 1500 de copii. Insuficient în raport cu nevoile acestora de servicii de specialitate. Deși există consilierii școlari în fiecare unitate de învățământ, competențele acestora sunt limitate în raport cu nevoile copiilor, părinților și ale cadrelor didactice.

Întâlnirea s-a încheia cu câteva soluții pe care le-a sumarizat senatoarea Cynthia Păun pe contul său de Facebook: „Au fost conturate și direcții clare de intervenție: simplificarea accesului, reducerea birocrației, posibilitatea ca psihoterapeuții să contracteze direct cu CNAS, investiția în prevenție și educație încă din școală, dar și nevoia unor campanii reale de informare care să reducă stigma și să clarifice pașii pe care oamenii trebuie să îi urmeze.

Pentru că, dincolo de cifre și mecanisme, rămâne o realitate simplă și profundă: sănătatea mintală nu ar trebui să fie un traseu complicat și nici un privilegiu greu de atins, ci un serviciu la care oamenii pot ajunge cu încredere, la timp și fără teamă.”

Cum comentați acest articol?

Sursa foto: Cynthia Păun